Sari la conținut
Unitate de ventilație cu tubulatură montată în podul unei case
Casă modernă

Ventilația cu recuperare de căldură în casa modernă: debitul, filtrele și montajul

Ventilația cu recuperare de căldură aduce aer proaspăt în casă și evacuează aerul viciat fără ca locuința să piardă cea mai mare parte din căldură. Cele două fluxuri trec printr-un schimbător în care aerul cald care pleacă încălzește aerul rece care intră, fără să se amestece. Sistemul a devenit aproape obligatoriu în casele moderne, foarte bine izolate, unde ferestrele etanșe nu mai lasă aerul să se primenească singur.

De ce are nevoie o casă etanșă de ventilație mecanică?

O casă etanșă are nevoie de ventilație mecanică pentru că, fără infiltrațiile de aer de altădată, umezeala și dioxidul de carbon produse de locatari rămân în încăperi. O familie de patru persoane eliberează zilnic, prin respirație, gătit, duș și rufe uscate în casă, aproximativ 8–12 litri de apă sub formă de vapori. În lipsa unei evacuări constante apar condensul pe geamuri, mucegaiul în colțuri și senzația de aer greu dimineața.

Aerisirea manuală rezolvă problema doar parțial: geamurile deschise de câteva ori pe zi răcesc pereții iarna și lasă să intre zgomotul și polenul. După înlocuirea tâmplăriei, subiect tratat în articolul despre importanța ferestrelor și a montajului lor, mulți proprietari observă pentru prima dată condens în casă.

Cum funcționează recuperarea de căldură?

Recuperarea de căldură funcționează printr-un schimbător în care aerul evacuat cedează energia termică aerului proaspăt, prin pereți subțiri care despart cele două fluxuri. Schimbătoarele în contracurent recuperează, în condiții normale de funcționare, aproximativ 75–90% din căldură. Unele variante, numite entalpice, transferă și o parte din umiditate, ceea ce ajută iarna, când aerul exterior este foarte uscat.

Vara, un clapet de ocolire (bypass) trimite aerul răcoros al nopții direct în casă, fără să treacă prin schimbător.

Ce debit de aer are nevoie o locuință?

O locuință are nevoie, orientativ, de 25–30 m³ de aer proaspăt pe oră pentru fiecare persoană, adică o reîmprospătare a întregului volum de aer la fiecare 2–3 ore. Calculul exact îl face proiectantul.

Încăpere Rol în sistem Debit orientativ
Dormitor Admisie aer proaspăt 20–30 m³/h
Living Admisie aer proaspăt 30–60 m³/h
Bucătărie Extracție aer viciat 40–60 m³/h
Baie Extracție aer viciat 30–50 m³/h
Toaletă separată Extracție aer viciat 15–25 m³/h

Aerul intră în camerele „curate” și iese prin cele umede, astfel încât mirosurile din bucătărie și baie nu ajung în dormitoare. Hota bucătăriei rămâne un sistem separat.

Sistem centralizat sau unități descentralizate de perete?

Sistemul centralizat, cu o singură unitate și tubulatură în toată casa, este varianta potrivită pentru construcțiile noi și renovările complete. Unitățile descentralizate se montează direct în peretele exterior, lucrează de obicei în perechi și inversează sensul aerului la fiecare minut, stocând căldura într-un miez ceramic. Sunt utile în apartamente sau acolo unde nu există loc pentru tuburi, însă au randament și filtrare mai modeste.

  • Centralizat: randament mai mare, filtre mai bune, zgomot redus în camere, dar cere spațiu în tavan fals, pod sau șapă.
  • Descentralizat: montaj fără tubulatură, potrivit renovărilor parțiale, dar se aude mai mult și se reglează cameră cu cameră.

Cât de des se schimbă filtrele?

Filtrele unei unități de ventilație se schimbă, de regulă, la 3–6 luni, mai des lângă drumuri aglomerate sau în sezonul polenului. Pe priza de aer proaspăt se folosește un filtru fin, care reține polenul și o parte din particulele fine, iar pe evacuare unul mai simplu, care protejează schimbătorul de praf. Un filtru colmatat crește consumul ventilatoarelor și reduce debitul real, chiar dacă aparatul pare că merge normal.

Ce greșeli de montaj se evită?

Cele mai multe probleme ale ventilației cu recuperare vin din proiectare și montaj, nu din aparat. Lucrarea se lasă în seama unei echipe specializate, care face calculul de debite și reglajul final al fiecărei guri de aer.

  1. Tubulatura subdimensionată produce șuierat și consum mare; viteza aerului în tuburi trebuie să rămână mică.
  2. Lipsa atenuatoarelor de zgomot face ca sunetul ventilatoarelor să ajungă în dormitoare; în camerele de dormit nivelul ar trebui să rămână sub 25 dB(A).
  3. Tubulatura neizolată în podul rece formează condens pe traseu.
  4. Priza și evacuarea prea apropiate pe fațadă fac ca aerul viciat să fie aspirat din nou.
  5. Reglajul neechilibrat pune casa în suprapresiune sau depresiune și scade randamentul.

Ventilația funcționează cel mai bine într-o anvelopă bine izolată, cu materiale precum cele descrise în ghidul despre vata de sticlă pentru izolarea locuinței. Consumul electric al unei unități moderne este de ordinul a 20–60 W în regim normal, o valoare mică față de căldura recuperată, iar planificarea ei își are locul alături de celelalte măsuri dintr-un plan simplu pentru energia casei.

Merită recitite

Bilet de întoarcerero bimbiIdei îndrăznețe, stil modern, inspirație zilnică
Sus